LINGÓU s.n. Bloc de metal sau de aliaj obținut prin turnare într-o lingotieră. [< fr. lingot]. Vezi definitia »

MANTÓU s.n. 1. Haină groasă de iarnă purtată de femei. 2. Perdea de pluș așezată în partea de sus a scenei pentru a micșora înălțimea portalului. 3. (Herald.) Ornament exterior al unei steme, format dintr-o draperie de hermină. [< fr. manteau]. Vezi definitia »

tricóu (-uri), s. n. – 1. Tricot, împletitură din ochiuri. – 2. Jerseu, pulover, gen de împletitură. – Mr. trico. Fr. tricot; pentru teminație, cf. cadou, carou. – Der. tricota, vb. (a împleti), din fr. tricoter; tricotaj, s. n. (împletitură), din fr. tricotaje. Vezi definitia »

LANTERNÓU, lanternouri, s. n. Porțiune din acoperișul unei hale, al unei săli etc. mai ridicată, prevăzută cu numeroase ferestre, pentru a permite pătrunderea aerului și a luminii; lanternă (3), luminator. – Din fr. lanterneau. Vezi definitia »

ANGRÓU s.n. v. angro. Vezi definitia »