CÁLĂ¹ s. f. 1. încăpere între puntea inferioară și carlinga navei, în care se pune încărcătura. 2. plan înclinat către mare pe care se construiesc sau se repară nave. 3. piesă pentru calarea (1) roților unui vehicul, a unei piese. 4. piesă de diverse forme cu care se controlează dimensiunile pieselor în construcția de mașini. (< fr. cale) Vezi definitia »

ECHIMÓZĂ s. f. pată cutanată, vânătaie cauzată de o sufuziune de sânge în grosimea unui țesut, ca urmare a unei lovituri. (< fr. ecchymose, gr. ekchymosis) Vezi definitia »

MEZZO-SOPRÁNĂ, mezzo-soprane, s. f. Voce de femeie situată ca registru între soprană și contraltă; cântăreață cu o asemenea voce. [Pr.: méțo-] – Din it. mezzo-soprano. Vezi definitia »

șurubăríță, șurubăríțe, s.f. 9reg.) 1. (în forma: șorubăriță) șurubelniță. 2. femeie care recurge la șiretlicuri; șurubăreasă. Vezi definitia »

iură² s.f. sg. (reg.) drept (facultatea de iură = ... de drept). Vezi definitia »