NEVINDECÁT, -Ă, nevindecați, -te, adj. (Despre ființe) Care nu s-a vindecat de o boală, care este încă bolnav; (despre răni, tăieturi etc.) deschis, necicatrizat. – Ne- + vindecat. Vezi definitia »

AVOCÁT, -Ă, avocați, -te, s. m. și f. Persoană care are profesiunea de a acorda asistență juridică celor interesați. ◊ Expr. A se face (sau a fi) avocatul cuiva = a lua apărarea insistentă a cuiva. [Var.: advocát, -ă s. m. și f.] – Din fr. avocat, lat. advocatus. Vezi definitia »

PLURIDOTÁT, -Ă, pluridotați, -te, adj. Care este înzestrat cu multe calități. – Pluri- + dotat. Vezi definitia »

aținát (aținátă), adj. – Înclinat, aplecat. Lat. attĕnuātus (DAR; REW 8654); cf. înțina. Cuvînt puțin folosit (în Trans.); sensul al doilea menționat de DAR, „orgolios”, pare a avea un caracter impropriu. Vezi definitia »

TIPIZÁT, -Ă, tipizați, -te, adj. Cu particularități proprii unui tip (2). – V. tipiza. Vezi definitia »