Definita cuvantului dota
DOTÁ, dotéz, vb. I. Tranz. 1. A utila o instituție, o întreprindere etc. cu cele necesare desfășurării activității; a înzestra. 2. A pune la dispoziția unei instituții sau unei întreprinderi fondurile bănești necesare desfășurării activității. 3. A da dotă unei fete. 4. Fig. A înzestra cu calități intelectuale, sufletești. – Din fr. doter, lat. dotare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dota
BIZOTÁ vb. I. tr. A șlefui o margine oblic (la o oglindă, o piatră prețioasă, un smalț dentar etc.). [< fr. biseauter]. Vezi definitia »
AVÂNTÁ, avấnt, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) repezi plin de însuflețire (spre cineva sau ceva). ♦ Refl. A-și deschide drum cu îndrăzneală. 2. Tranz. (Rar) A împinge cu energie înainte pe cineva sau ceva; a imprima o mișcare violentă. ♦ A insufla avânt. – A3 + vânt. Vezi definitia »
FROTÁ, frotez, vb. I. Refl. (Rar) A se freca, a veni în contact – Din fr. frotter. Vezi definitia »
CĂTÁ vb. I v. căuta. Vezi definitia »
SABOTÁ vb. tr. 1. a împiedica, a submina, a frâna intenționat buna desfășurare a unei activități, a procesului de producție. 2. a ciopli, a cresta traversele de cale ferată pentru fixarea șinelor. (< fr. saboter) Vezi definitia »