Definita cuvantului brînă
BRÎNĂ (‹ brîu) s. f. (GEOMORF.) Formă pozitivă de relief pusă în evidență prin eroziune diferențială pe un strat mai rezistent din versantul unui munte.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu brînă
ciurluiálă s.f. (reg.) mocirlă, ciurfuială. Vezi definitia »
AUTOHÁLTĂ s.f. Haltă pentru autobuze. [< auto2- + haltă]. Vezi definitia »
scufiúță, scufiúțe, s.f. (reg.) 1. bonetă mică de pânză, de stofă, purtată noaptea sau prin casă; bonetă, tichie, căciulă. 2. bonețică pentru sugari; scufă. Vezi definitia »
văruiálă s. f., g.-d. art. văruiélii; pl. văruiéli Vezi definitia »
CÁSCĂ, căști, s. f. 1. Acoperământ pentru cap, făcut din metal, din piele sau din cauciuc și folosit de militari, de unii sportivi și de unii muncitori pentru protecția capului. ♦ Dispozitiv metalic în atelierele de coafat, în forma unei căciuli, folosit la uscatul părului. 2. Dispozitiv alcătuit din unul sau din două receptoare fixate pe urechi, care servește la ascultarea transmisiunilor radiofonice, telefonice etc. – Din fr. casque. Vezi definitia »