Definita cuvantului brînă
BRÎNĂ (‹ brîu) s. f. (GEOMORF.) Formă pozitivă de relief pusă în evidență prin eroziune diferențială pe un strat mai rezistent din versantul unui munte.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu brînă
PSOÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a mușchiului psoas. [Pron. pso-i-. / < fr. psoïte]. Vezi definitia »
COLUMÉLĂ s.f. 1. (Arheol.) Coloană funerară mică. 2. (Biol.) Organ animal sau vegetal în formă de coloană. ♦ Coloană spiralată care constituie axa după care este răsucită cochilia moluștelor gasteropode. [Cf. fr. columelle, lat. columella]. Vezi definitia »
RANCHIÚNĂ, ranchiune, s. f. Ură ascunsă, dușmănie și dorință de răzbunare; pizmă, pică. – Din fr. rancune. Vezi definitia »
CREVÉTĂ, crevete, s. f. Nume dat mai multor crustacee marine comestibile; caridă. – Din fr. crevette. Vezi definitia »
MÁRCĂ1 s. f. timbru poștal. (< germ. Marke) Vezi definitia »