TOPONIMÍE s.f. 1. Totalitatea numelor de locuri, a denumirilor geografice ale unui ținut, ale unei țări etc. 2. Ramură a lingvisticii care studiază numele de locuri; toponomastică. [Gen. -iei. / < fr. toponymie, cf. gr. topos – loc, onoma – nume]. Vezi definitia »

SCATOLOGÍE, scatologii, s. f. Glumă, afirmație sau scriere în care se vorbește de lucruri triviale, scabroase (legate de excremente). ♦ (Med.) Tendință patologică de a utiliza cuvinte scabroase. – Din fr. scatologie. Vezi definitia »

STREPTOCOCÍE s.f. Infecție cu streptococi. [Gen. -iei. / < fr. streptococcie]. Vezi definitia »

POPULÁȚIE s.f. Totalitatea locuitorilor dintr-o țară, dintr-o regiune etc. ♦ (Biol.) Ansamblu de organisme ale unei specii care coexistă în aceeași arie geografică. [Gen. -iei, var. populațiune s.f. / cf. fr. population]. Vezi definitia »

PREMEDICÁȚIE s.f. (Med.) Administrare înainte de operație a unor medicamente destinate a calma teama bolnavului, a diminua secrețiile, a prepara acțiunea anestezicelor etc. [Gen. -iei. / < fr. prémédication]. Vezi definitia »