Definita cuvantului brom
BROM (‹ fr. {i}; {s} gr. bromos „miros urît”) s. n. Element chimic (Br.: nr. at. 35, m. at. 79,909, p. t. -7,3ºC, p. f. 58,78ºC), nemetal din familia halogenilor, lichid brun-roșiatic care dezvoltă vapori grei, sufocanți, cu miros neplăcut; are acțiune caustică asupra pielii, producînd arsuri grave; vaporii de b. atacă ochii și mucoasele; sub formă de săruri (bromuri) este folosit în medicină, în fotografie etc. A fost descoperit de chimistul francez A.J. Balard în 1826.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu brom
CISTOTÓM s. n. instrument folosit în cistostomie. (< fr. cystotome) Vezi definitia »
NEUROBLASTÓM s.m. Tumoare malignă, formată din celule asemănătoare neuroblastelor. [Pl. -oame. / < fr. neuroblastome]. Vezi definitia »
COMISUROTÓM s.n. (Med.) Instrument chirurgical care permite secționarea comisurilor. [< fr. commissurotome]. Vezi definitia »
ADIPOFIBRÓM s. n. lipofibrom. (< engl. adipofibroma) Vezi definitia »
TRAHÓM s.n. Boală de ochi manifestată prin granulații cenușii, rotunde, pe fața internă a pleoapelor; conjunctivită granuloasă. [Pl. -oame, var. trahomă s.f. / < fr. trachome]. Vezi definitia »