pistolúț, pistolúțe, s.n. (înv.) pistolaș. Vezi definitia »

MICÚȚ, -Ă, micuți, -e, adj., s. m. 1. Adj. Diminutiv al lui mic; mititel, micșor. 2. S. n. (Reg.) Vagonet în formă de căldare, în care se descarcă și se transportă zgura de la furnal. – Mic + suf. -uț. Vezi definitia »

GLUMÉȚ, -EÁȚĂ, glumeți, -e, adj. (Despre oameni) Care face multe glume, căruia îi place să facă glume; vesel, poznaș, hâtru. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor, întâmplări, glume etc.) Care provoacă râsul; hazliu. – Din bg. glumec. Vezi definitia »

DRĂGULÉȚ¹, drăgulețe, s. n. (Înv.) Eghilet. – Din drag + suf. -ul-eț. Vezi definitia »

țâlimbricúț s.n. (reg.) omușor. Vezi definitia »