Definita cuvantului anatemă
ANATÉMĂ, anateme, s. f. Osândire, ostracizare a cuiva de către biserică. [Acc. și: anátemă] – Ngr. anatema.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu anatemă
CIFÓZĂ, cifoze, s. f. (Med.) Deformație a coloanei vertebrale care duce la o proeminență dorsală. V. cocoașă. – Din fr. cyphose. Vezi definitia »
PORTSCÚLĂ, portscule, s. f. (Tehn.) Portunealtă. – Port1- + sculă (după fr. porte-outil). Vezi definitia »
VELUTÍNĂ s. f. țesătură fină de lână sau de bumbac, având înfățișarea plușului. (< fr. veloutine) Vezi definitia »
ARDELEÁNCĂ, ardelence, s. f. Femeie din Ardeal; transilvăneancă. – Ardelean + suf. -că. Vezi definitia »
HIDROBOTÁNICĂ s. f. ramură a botanicii care studiază plantele acvatice. (< fr. hydrobotanique) Vezi definitia »