FÉLDMAREȘAL s. m. cel mai înalt grad în armatele unor țări (Germania, Rusia, Anglia). (< germ. Feldmarschall) Vezi definitia »

ARSENICÁL, -Ă adj. De arsenic, care conține arsenic. [Cf. fr. arsenical]. Vezi definitia »

STADIÁL, -Ă I. adj. 1. care crește, care se desfășoară în stadii, în etape. 2. referitor la stadiile de dezvoltare a organismelor. II. s. n. interval de scurtă durată în timpul unei glaciații, când ghețarii au cunoscut o extindere maximă. (< germ. stadial, lat. stadialis) Vezi definitia »

VANDÁL s. m. 1. membru al unui vechi trib germanic care, în secolul V, a invadat Imperiul Roman de Apus, producând mari distrugeri. 2. (fig.) om care comite acte de vandalism. (< fr. vandale) Vezi definitia »

EXPERIMENTÁL, -Ă adj. (adesea adv.) (Pe cale) de experiență, bazat pe experiență. [Cf. fr. expérimental]. Vezi definitia »