Definita cuvantului dolce
DÓLCE adv. (Muz.; indică modul de execuție) Delicat, cu blândețe. – Cuv. it.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dolce
ELÍCE s.f. 1. Curbă care taie sub un unghi constant generatoarele unui cilindru sau ale unui con. 2. Organ rotitor format din două sau mai multe pale fixate pe un butuc, care pune în mișcare un avion, un vapor etc. [Pl. invar., var. helice s.f. / < fr. hélice, it. elice, cf. gr. helix – spirală]. Vezi definitia »
ce este credibilitatea? Vezi definitia »
ce se refera la regiunile drenate de rauri ce ajung sa se verse in chiuvete lacustre cu regim temporar sau de rauri ce se pierd treptat ca urmare a evaporatiei si infiltratiei; astfel de situatii se intalnesc in regiunile aride si semiaride; Vezi definitia »
ce pron. inter. și rel.1. Pron. și adj. inter. De ce, la ce, pentru ce.2. Pron., adj. și adv. exclamativ; cu această funcție este adesea însoțit de maiCe de!3. Pron. și adj., exprimînd o interogație indirectă, după vb. declarandi sau sentiendi.4. Care (pron. rel.) – Cel ce. Ce și cum.Ce e drept.Cine știe ce.Numai ce.Cît pe ce. Pe ce... pe atît.5. Înainte de vb. a fi, indică o definiție ai cărei termeni sînt inversați, obiectul sau persoana definite fiind precedate de noțiunea care le definește: ființă ticăloasă ce sînt (Negruzzi); prost ce ești (Creangă). – 6. (Înv.) Dar (cu acest sens, astăzi se folosește ci). – 7. (S. m. sing.) Ceva, un lucru oarecare, un obiect nedeterminat. – Mr. țe, ți, megl. ți, istr. țe. Lat. quid (Diez, I, 123; Pușcariu 326; Candrea-Dens., 296; REW 6953; DAR); cf. it. che, prov., cat., fr., sp., port. que. Pentru adăugarea lui mai (2), cf. modismul sp. qué cosa más bonita „ce lucru minunat!”. Sensul 5 se poate explica fie prin valoarea relativă a lui ce (= ființă ticăloasă care sînt), fie prin funcția sa exclamativă (ce ființă ticăloasă sînt). Ce este identic cu conj. ci (cf. sensul 6) care s-a despărțit de el în epoca modernă (sec. XVII-XVIII), cu sensul specializat de „dar”. Identitatea sa nu prezintă îndoieli, și este frecventă, în textele vechi, folosirea lui ce cu accepția modernă a lui ci (mr. ți), cf. Pușcariu 358 și DAR.Totuși, Cipariu, Gram., 115 și Tiktin au încercat să-l explice pe ci plecînd de la quin. Compară căci (înv. căce), cf. că; ceva (mr. țîva), adv. și pron. indef. (înv.), cu va (‹ a voi), cu var. cevași, cevașilea; fiece, pron. indef.; oarece, pron. indef., cu var. oareș(i)ce; orice, pron. indef.; niște, art. indef., în loc de nișcenu șt(iu) ce; verice, pron. indef. Vezi definitia »
ARISTARH din Samothrace (c. 215-145 î. Hr.), critic și filolog grec. Prototipul criticului sever, dar drept. Operă vastă (peste 800 titluri) și variată (ediții critice, comentarii ale autorilor antici, tratate de morfologie și sintaxă). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z