ATIROIDÍE s. f. absență completă a secreției tiroidiene. (< fr. athyroïdie) Vezi definitia »

AFUMĂTORÍE, afumătorii, s. f. Instalație specială pentru afumarea cărnii sau a peștelui. – Din afumător (puțin întrebuințat) + suf. -ie. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s. f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în tările românești si în Peninsula Balcanicaă. 2. Via, tă sau îndelentnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

FIBRILÁȚIE, fibrilații, s. f. (Med., Fiziol.) Fiecare dintre contracțiile (neregulate ale) unei fibre sau ale unui grup de fibre musculare. – Din fr. fibrillation. Vezi definitia »

DEONTOLOGÍE s. f. Doctrină privitoare la normele de conduită și la obligațiile etice ale unei profesiuni (mai ales a celei medicale). [Pr.: de-on-] – Din fr. déontologie. Vezi definitia »