manércă, manérci, s.f. (reg.) garniță, bidon; butoiaș de 10-15 litri. Vezi definitia »

ARHIVÓLTĂ s. f. Detaliu de arhitectură, de regulă decorat cu muluri, așezat deasupra unei arcade la o ușă, la o fereastră, la un portal etc. – Din fr. archivolte. Vezi definitia »

cioábă, cioábe, s.f. (reg.) 1. vas de lemn spurcat. 2. pipă; lulea mare de lut, veche, cu ciubuc lung. Vezi definitia »

coptúră (coptúri), s. f. – 1. Prăjitură. – 2. Puroi. – Var. (Trans., rar) coptătură. Lat. coctūra (Pușcariu 397; Candrea-Dens., 372; REW 2020; DAR); cf. it. cottura, v. fr. cuiture, prov. coiture, sp. cochura. Cf. și coace. Fonetismul nu este normal, căci rezultatul ar trebui să fie *cutură; Pușcariu, Lr., 18, admite influența unei analogii cu copt. Este cuvînt general cunoscut, dar rar în nord-est (ALR, I, 130). Vezi definitia »

LIPOGENÉZĂ s. f. producerea de lipide în organismele animale și vegetale. (< fr. lipogenèse) Vezi definitia »