PENÍN s.n. Mineral care formează cristale pe rocile metamorfice, constituent al unor șisturi cristaline. [< fr. pénine, germ. Pennin]. Vezi definitia »

fáin (fáină), adj. – Fin, distins, prețios. Germ. fein (Borcea 185; Tiktin; DAR; după Gáldi, Dict., 176, prin intermediul mag.). Curent în Trans., considerat vulgar în Munt. Vezi definitia »

in s. invar. (tox.) instrumentarul necesar inhalării cocainei, compus dintr-un pai de plastic și de o oglinjoară. Vezi definitia »

magazin de prezervative, sutiene, etc. Vezi definitia »

CABALÍN, -Ă adj. Referitor la cal. // s.f.pl. Familie de mamifere din care face parte calul; (la sg.) animal din această familie. [După fr. chevalin < lat. caballus – cal]. Vezi definitia »