Definita cuvantului antagonic
ANTAGÓNIC, -Ă, antagonici, -e, adj. Antagonist. ◊ Contradicție antagonică = contradicție la baza căreia stă lupta de neîmpăcat între vechi și nou și care nu se poate rezolva decât prin distrugerea vechiului, constituind în același timp conținutul intern al procesului de dezvoltare. – Fr. antagonique (< gr.).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu antagonic
TEATROLÓGIC, -Ă, teatrologici, -ce, adj. Referitor la teatru; de teatrologie. – Din fr. théâtrologique. Vezi definitia »
REALÍSTIC, -Ă adj. conform cu realitatea. (< it. realistico, germ. realistisch) Vezi definitia »
nepotrívnic, -ă, adj. (înv.) fără seamăn, neasemuit. Vezi definitia »
poșidíc (poșidícuri), s. n. – 1. Plevușcă, pește mic. – 2. Droaie de copii, copilăret. – 3. Făt, mormoloc. – Var. poji(r)dic, pojo(r)dic, poșirdic, poșildic, poșindic, boșandic. Creație expresivă, unde poș- exprimă ideea de „forfot”, cf. foș-. Legătura cu mag. fosedék (Drăganu, Dacor., III, 716), mag. posodék (Scriban) pare să explice prin același scop expresiv. Cf. poșircă, s. f. (apă chioară), care pare să aparțină aceleiași familii (după Cihac, II, 280, din sl. požesti „a arde”, ipoteză improbabilă, care se explică parțial prin silința exagerată că din acest cuvînt autorul ar face alcoolul de proastă calitate; în realitate se zice și pentru supe și băuturi nealcoolice). Vezi definitia »
APOTROPÁIC, -Ă, apotropaici, -ce, adj. (Despre obiecte, ritualuri etc.) Care protejează împotriva răului. Vezi definitia »