Definita cuvantului antenă
ANTÉNĂ, antene, s. f. (Adesea fig.) 1. Fiecare dintre cele două firișoare mobile care se află la capul insectelor, crustaceelor și miriapodelor, și care servește ca organ de simț. 2. Conductă sau ansamblu de conducte electrice aeriene care formează un circuit electric (folosit în radiocomunicații). 3. Bară lungă și mobilă prinsă transversal de catarg, spre a ține o parte din pânzele unei corăbii. – Fr. antenne (lat. lit. antenna).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu antenă
JARTÉLĂ, s. f. v. jartea. Vezi definitia »
OGÍVĂ s. f. 1. element arhitectural caracteristic stilului gotic, dintr-o arcadă din două arce de cerc care se intersectează sub un unghi ascuțit. 2. partea anterioară, ca o ogivă (1), a unui proiectil de artilerie, bombe sau rachete. (< fr. ogive) Vezi definitia »
CITRÍNĂ s. f. vitamina C. (< fr. citrine) Vezi definitia »
țítră, țítre, s.f. (înv.) lămâie. Vezi definitia »
IEPURÁRIȚĂ s. f. (Med. vet.) Tumoră osoasă care se formează la marginea exterioară a jaretului calului. – Iepure + suf. -ariță. Vezi definitia »