CUTÍCULĂ s.f. Strat subțire și rezistent care învelește și protejează smalțul dinților, corpul sau foile plantelor. [< fr. cuticule, cf. lat. cuticula – pieliță]. Vezi definitia »

muncélniță, muncélnițe, s.f. (înv.) loc de tortură, de chin. Vezi definitia »

căciúgă (-gi), s. f. – Sturion (Acipenser ruthenus). Sl. (sb., cr., slov.) kečiga (Miklosich. Slaw. Elem., 24; Cihac, II, 36; Berneker 498), cf. pol. czeczuga, mag. kecsege. Vezi definitia »

olovínă s.f. (înv., reg.) 1. bere. 2. tovărășie a flăcăilor de la Crăciun la postul Paștilor. Vezi definitia »

TRAVERSÁDĂ s. f. traversare efectuată de o navă între două porturi maritime sau oceanice situate pe maluri opuse. (< it. traversata) Vezi definitia »