AMONIURÍE s. f. prezența amoniacului în urină. (< fr. ammoniurie) Vezi definitia »

FOTOMETRÍE s. f. Parte a opticii care se ocupă cu măsurarea intensității surselor de lumină, a iluminării etc. – Din fr. photométrie. Vezi definitia »

MITOMANÍE s. f. Boală psihică caracterizată prin tendința de a denatura adevărul, de a inventa fapte care nu s-au petrecut în realitate; p. gener. mania de a minți. – Din fr. mythomanie. Vezi definitia »

ANOSMÍE s.f. (Biol.) Pierdere patologică totală a simțului mirosului. [Gen. -iei. / < fr. anosmie, cf. gr. an – fără, osme – miros]. Vezi definitia »

CRENOBIOLOGÍE s. f. Ramură a limnologiei care studiază organismele vii din izvoare (minerale). [Pr.: -bi-o-] – Din fr. crénobiologie. Vezi definitia »