Definita cuvantului bucium
BUCIUM, com. în jud. Alba; 2.105 loc. (1991). Expl. de min. auroargentifere, cunoscute din epoca romană (sec. 2-3), pirită cupriferă și min. complexe. Important centru de cojocărit (cojoace și pieptare frumos ornamentate); bogat port popular. Pe terit. com. se află Detunatele. Turism.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bucium
șum, șúmuri, s.n. (reg.) 1. spumă de pe laptele proaspăt muls. 2. rachiu tare; frunte. 3. rachiu slab (care curge la sfârșitul distilării). 4. miros. Vezi definitia »
GLÁDIUM, gladiumuri, s. n. Sabie cu două tăișuri, folosită de romani. – Din lat. gladius. Vezi definitia »
CHALICOTHERIUM subst. Mamifer ierbivor de talie mare, din grupul perisodactilelor, cu picioarele anterioare mai înalte decît cele posterioare și cu gheare bifide la degete. A apărut în Eocenul Americii de Nord, ultimii reprezentanți fiind întîlniți în Pleistocenul Chinei, al Indiei și al Africii. Vezi definitia »
CUM SE SCRIE CORECT? Vezi definitia »
ZÍTUM s.n. Bere fabricată de egipteni din orz fermentat. (din fr. zythum) Vezi definitia »