CANCICOV 1. Mircea C. (1884-1959, n. Bacău), economist și om politic român. Fruntaș al Partidului Național-Liberal. A susținut regimul monarhist autoritar al lui Carol II. De mai multe ori min. A acționat pentru dezvoltarea industriei naționale. M. de onoare al Acad. (1937). 2. Georgeta C. (1899-1984, n. sat Poeni, azi Godinești, jud. Bacău), scriitoare română. Soția lui C. (1). Schițe descriind dintr-o perspectivă etnologică, pitoresc-comică universul rural și oamenii săi („Poeni”, „Dealul perjilor”); nuvele și romane („Amurg”, „Îndrăgostitele”). Vezi definitia »

morcov timpuriu Vezi definitia »

CERNOV, Dmitri Konstantinovici (1839-1921), metalurg rus. Prof. univ. la St. Petersburg. Contribuții în metalurgia fizică. A descoperit punctele critice ale trasformărilor de fază ale oțelului (punctele C.). Autor al teoriei cristalizării oțelului turnat. Studii privind deformările plastice la rece ale oțelului. Vezi definitia »

istóv¹, istóvuri, s.n. (înv.) 1. capăt, fine, sfârșit; (în loc. adj. și adv.) de istov = până la sfârșit, de tot, cu totul, gata, deplin, complet, cu desăvârșire, desăvârșit, definitiv, perfect, bine de tot; pentru totdeauna, pe vecie, de veci; fără istov = fără încetare, necurmat, nesfârșit, fără sfârșit. 2. pierzare, moarte; de istov = de moarte, de grație, mortal. 3. încheierea unui cont, socoteală, decontare. 4. termen de plată, achitare, lichidare, sumă scadentă. Vezi definitia »

pocróv (-vuri), s. n. – 1. Pătură, pled. – 2. Pînză pentru întrebuințări liturgice. – Var. procov. Mr. pucrov „covoraș”. Sl. pokrovŭ (Cihac, II, 269; Conev 84), cf. bg. pokrov, ngr. πορϰώβα. – Der. Pocroavă (var. Procoavă), s. f. (nume popular al sărbătorii de 1 octombrie, Acoperămîntul Maicii Domnului); pocrovăț (var. procovăț), s. n. (antimis), din sl. pokrovĭcĭ; procoviță, s. f. (Trans., scoarță, cuvertură), var. Banat pricoiță, cf. Miklosich, Slaw. Elem., 37. Vezi definitia »