SECRETÓR, -OÁRE, secretori, -oare, adj. (Fiziol.) Care secretează. Organ secretor. ◊ Țesut secretor = țesut vegetal alcătuit din celule dispuse izolat sau în straturi și care produce secreții. – Din fr. sécréteur. Vezi definitia »

FECIÓR, feciori, s. m. 1. Fiu; băiat (în raport cu părinții săi). 2. Bărbat tânăr, neînsurat; flăcău. 3. Servitor la casele boierești; valet, camerier, lacheu. ◊ Fecior boieresc = slujbaș pe moșia unui boier, care supraveghea munca la câmp; vătaf, isprăvnicel, logofăt. [Var.: (reg.) ficiór s. m.] – Lat. *fetiolus sau din făt + suf. -ior. Vezi definitia »

subocârmuitór, subocârmuitóri, s.m. (înv.) persoană subordonată unui ocârmuitor, care participa la conducerea și administrarea unui plai sau a unei plase; subcârmuitor; pretor. Vezi definitia »

CONTRATORPILÓR, contratorpiloare, s. n. (Ieșit din uz) Navă de război rapidă, care urmărește și distruge torpiloarele; distrugător. – Din fr. contre-torpilleur. Vezi definitia »

CODEBITÓR, -OÁRE s. m. f. cel care datorează o sumă împreună cu alții. (< fr. codébiteur) Vezi definitia »