LEUCOPENÍE s. f. Scădere patologică a numărului globulelor albe din sânge. [Pr.: le-u-] – Din fr. leucopénie. Vezi definitia »

INTERMODULÁȚIE s. f. (Fiz.) Distorsiune a unui semnal electric în cursul transferării lui printr-un circuit, caracterizată prin apariția unor frecvențe rezultate din combinația diverselor componente ale semnalului. – Din fr. intermodulation. Vezi definitia »

CROMOSCOPÍE s. f. studiul culorii unui lichid organic, care suferă modificări în cazuri de boală. (< fr. chromoscopie) Vezi definitia »

CHILURÍE s. f. prezența chilului în urină. (< fr. chylurie) Vezi definitia »

AZIGOGRAFÍE s. f. metodă radiografică de punere în evidență a sistemului venos azigos cu ajutorul unei substanțe de contrast. (< fr. azygographie) Vezi definitia »