orbálț (orbálțuri), s. n. – 1. Erizipel. – 2. Boz (Actaea spicata). – Var. (Banat) orbanț. Mag. orbáncz (Cihac, II, 519; Gáldi, Dict., 148). – În Trans. și Bucov. – Der. orbalțit, adj. (umflat de erizipel). Vezi definitia »

ERZAȚ, erzațuri, s. n. Surogat, înlocuitor (mai ales de cafea). – Din germ. Ersatz. Vezi definitia »

ROMÁNȚ s. n. v. roman¹. Vezi definitia »

chibíț (-ți), s. m. – Persoană care asistă la jocul de cărți fără să ia parte efectiv la joc. Germ. Kiebitz (DAR). Sec. XIX. – Der. chibița (var. chibiți), vb. (a privi jocul altora); chibițărie, s. f. (îndeletnicirea de chibiț). Vezi definitia »

BLIȚ s. n. 1. lampă electronică pentru fotografiere. 2. șah de 5 minute. (< germ. Blitz) Vezi definitia »