CARCÁSĂ s.f. 1. (Parte a unui) sistem osos al unui animal. 2. Cadru, osatură, schelet (al unei mașini, al unei construcții etc.). [< fr. carcasse, cf. rus. karkas]. Vezi definitia »

NĂRTÍLĂ s. m. sg. (Reg.) Năsăilă. – Cf. nărtos. Vezi definitia »

AUTOCÁMERĂ s. f. cameră de luat vederi pivotantă, montată pe o mașină. (< auto² + cameră) Vezi definitia »

CARÁTĂ s. f. v. carat. Vezi definitia »

STÁNĂ, stane, s. f. Bloc, bolovan mare de piatră; p. ext. stâncă. ◊ Expr. A rămâne (sau a sta, a fi etc.) (ca o) stană (de piatră) = a rămâne (sau a sta, a fi etc.) încremenit, nemișcat. [Var.: (reg.) stan, stean s. n.] Vezi definitia »