Definita cuvantului budacu
BUDACU, masiv muntos cristalin în M-ții Bistriței (Carpații Orientali), situat între rîurile Neagra Broștenilor (la N) și Borca (la S). Constituit din calcare cristaline. Alt. max.: 1.859 m (vf. Budacu). Păduri și pajiști alpine.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu budacu
ANGELESCU, Paul (1872-1949, n. Iași), general și om politic român. A comandat Divizia XV („Divizia de oțel”) în luptele de la Mărășești; ministru de Război (1927-1928 și 1934-1937). Vezi definitia »
ADAMESCU, Gheorghe (1869-1942, n. București), istoric literar și bibliogra român. M. coresp. al Acad. (1921). Op. pr.: „Istoria literaturii române”, „Contribuțiune la bibliografia românească”. A colaborat cu I.A. Candrea la „Dicționarul enciclopedic ilustrat <Cartea Românească>”, elaborînd partea istorico-geografică. Autor de manuale școlare. Vezi definitia »
BORĂSCU, com. în jud. Gorj; 3.885 loc. (1991). Vezi definitia »
cutărescu I pron. nehot. cineva. II s. m. sg. (peior.) persoană neînsemnată. Vezi definitia »
CERNESCU, Nicolae (1904-1967, n. Cîmpulung), chimist și pedolog român. Acad. (1963), prof. univ. la București. Președinte al Societății Internaționale de Știința Solului (1960-1964). Cercetări privind chimia, componența mineralogică, geneza și clasificarea solurilor; studii regionale și lucrări de cartografie a solurilor. Vezi definitia »