Definita cuvantului apăra
APĂRÁ, ápăr, vb. I. Tranz. 1. A interveni în ajutorul cuiva sau a ceva pentru a-l susține împotriva unei acțiuni ostile. ♦ A păzi un teritoriu, un oraș etc., respingând atacul armat al inamicului; a menține o poziție prin luptă. Eu merg să apăr cetatea (ALECSANDRI). ♦ Refl. A se împotrivi unui atac; a se feri de... M-au lovit; m-am apărat cât am putut (SADOVEANU). 2. A pune la adăpost de o primejdie, de frig etc.; a feri, a ocroti. Eu ? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul (EMINESCU). 3. A susține pe cineva sau ceva, respingând obiecțiile aduse împotrivă; a pleda o cauză înaintea justiției. ♦ Refl. A se dezvinovăți. – Lat. apparare „a pregăti, a dispune”.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu apăra
SMICURÁ, smícur, vb. I. Tranz. 1. A culege boabele de pe un știulete de porumb; (despre păstăioase) a bate păstăile uscate pentru a separa boabele (de mazăre, etc.). 2. (Fig.) A călca în picioare. (din smâc1, in loc de smicula, ca și în zgribuli > zgriburi; sau din lat. exmicŭlāre < mica) Vezi definitia »
GENERÁ vb. I. tr. A produce, a forma, a compune; a da naștere la... [< fr. générer, it., lat. generare < lat. gignere – a naște]. Vezi definitia »
armatura de stropit folosit in instalatii de apa pt stingerea incendiilor,deosebindu-se de sprinklereprin faptul ca nu are dispozitiv automat de inchidere,orificiul de stropire ramanand in permanenta deschis ,limitand prin perdeaua de apa posibilitatea de intindere a incendiilor realizand protectia unor elemente de constructii. Vezi definitia »
bravura Vezi definitia »
geogra s. f. sg. (șc.) geografia ca disciplină școlară. Vezi definitia »