DEFÉCT, -Ă I. adj. care s-a defectat, s-a stricat. II. s.n. 1. imperfecțiune, lipsă, cusur. ♦ deranjament, dereglare care împiedică funcționarea unei mașini, a unui aparat, mecanism etc. ♦ dezavantaj, inconvenient. 2. (fiz.) defect de masă = diferența dintre suma particulelor constitutive ale unui atom și masa reală a acestuia. (< lat. defectus, germ. Defekt) Vezi definitia »

delíct (delícte), s. n. – Infracțiune. Lat. delictum (sec. XIX). – Der. delictuos, adj., din fr. délicteux. Vezi definitia »

obiect sub forma de sac, confecționat din pînză groasă lîngă și prevăzut cu o biera pentru a fi agățat. Vezi definitia »

corect:sa ne simtim bine gresit:sa ne simtem bine Vezi definitia »

insuréct, -ă, adj. (înv.) care s-a răsculat; revoltat, rebel, răzvrătit. Vezi definitia »