EXPRESÍV, -Ă adj. Care exprimă ceva plastic, viu; sugestiv, elocvent. ♦ (Despre opere artistice) Care evocă imagini vii. ♦ (Despre ochi, față etc.) Care reflectă puternic stări sufletești interioare. [Cf. fr. expressif]. Vezi definitia »

ABERATÍV, -Ă adj. (Rar) Care este departe de adevăr, care ține de aberație. [< fr. aberratif]. Vezi definitia »

ATRACTÍV, -Ă, atractivi, -e, adj. Atrăgător, captivant. – Fr. attractif (lat. lit. attractivus). Vezi definitia »

COPIATÍV, -Ă adj. Hârtie copiativă = plombagină. [Pron. -pi-a-. / < it. copiativo]. Vezi definitia »

NOMINATÍV s.n. Caz al declinării în care stau subiectul, apoziția și numele predicativ. ◊ Nominativ etic = formă de nominativ a pronumelui personal de persoana 2 sg., folosit într-o construcție în care, ca și în cazul dativului etic, se cere interlocutorului să participe afectiv la ceea ce se povestește. [Pl. -ve. / cf. lat. nominativus, fr. nominatif]. Vezi definitia »