MELEGÁR¹, melegare, s. n. (Reg.) Loc special amenajat pe un strat de gunoi de grajd, în care se cultivă răsadurile; răsadniță. – Din magh. melegágy. Vezi definitia »

MUSCÁR, muscari, s. m. 1. Pescar care prinde peștele cu undița, întrebuințând ca nadă muște. 2. Numele mai multor păsări migratoare insectivore (Muscicapa). 3. Gândăcel insectivor de formă lunguiață, cu gâtul de culoare roșie, cu o pată neagră pe partea ventrală și cu aripile negre (Catharis fusca). – Muscă + suf. -ar. Vezi definitia »

PECUNIÁR, -Ă adj. Care constă în bani; bănesc. [Pron. -ni-ar. / < fr. pécuniaire, cf. lat. pecunia – bani]. Vezi definitia »

ceár s.n. sg. (înv.) păr, cosiță. Vezi definitia »

INTERDENTÁR, -Ă adj. Situat între dinți. [Cf. fr. interdentaire]. Vezi definitia »