DEMONOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul demonilor. [Gen. -iei. / < fr. démonologie, cf. gr. daimon – demon, logos – știință]. Vezi definitia »

IDIOȚÍE, idioții, s. f. 1. Debilitate mintală congenitală maximă, caracterizată prin incapacitatea însușirii vorbirii și a deprinderilor elementare, nivelul intelectual neatingând pe cel al unui copil normal, de doi ani; idioțenie (2). 2. Idioțenie (1). [Pr.: -di-o-] – Din fr. idiotie. Vezi definitia »

FIBRINEMÍE s.f. (Med.) Prezența filamentelor de fibrină în sânge. [Gen. -iei. / < fr. fibrinémie]. Vezi definitia »

LETARGÍE s. f. 1. stare patologică caracterizată prin somn adânc, de lungă durată, în timpul căruia funcțiile vitale par să fie suspendate; moarte aparentă. 2. (fig.) stare de apatie, de inactivitate totală. (< fr. léthargie, lat. lethargia) Vezi definitia »

INECUÁȚIE, inecuații, s. f. Inegalitate între două expresii algebrice, care este valabilă numai pentru anumite valori date variabilelor. [Pr.: -cu-a-] – Din fr. inéquation. Vezi definitia »