INTEGRÓNICĂ s. f. teorie generală a integrării. ◊ știința coexistenței sistemelor, care studiază procesele de integrare și elementele lor componente, sistemele integrate. (< engl. integronics) Vezi definitia »

MUȘINÍȚĂ, mușinițe, s. f. (Rar) Mușiță. – Din mușiță + mușina. Vezi definitia »

SOROCEÁLĂ, soroceli, s. f. (Pop.) Sorocire. – Soroci + suf. -eală. Vezi definitia »

LÍSĂ, lise, s. f. 1. Bară orizontală de lemn, de beton sau de oțel fixată între stâlpii unei balustrade. 2. Bară metalică sau de lemn fixată perpendicular pe cadrele fuzelajului sau pe nervurile aripii unui avion. – Din fr. lisse. Vezi definitia »

PÍPĂ s. f. 1. conductă cu secțiunea de ieșire sau de intrare mai mare decât cea curentă. ◊ tub de porțelan curbat pentru protejarea conductoarelor electrice împotriva apei de ploaie la intrarea acestora în pereții unei clădiri. 2. piesă rotitoare care închide succesiv circuitele electrice ale bujiilor unui motor cu electroaprindere. (< engl., fr. pipe) Vezi definitia »