Definita cuvantului apoziție
APOZÍȚIE, apoziții, s. f. Atribut substantival pus în cazul nominativ, indiferent de cazul substantivului determinat, sau, mai rar, în același caz cu substantivul determinat. – Fr. apposition (lat. lit. appositio, -onis).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu apoziție
PLASMORAGÍE s. f. pierdere de plasmă din circuitul sangvin, ca în cazul unor arsuri. (< fr. plasmorrhagie) Vezi definitia »
RADIOMANOMETRÍE s. f. (Med.; în sintagma) Radiomanometrie biliară = metodă de examinare a căilor biliare, în cursul unei operații sau după efectuarea ei, prin cercetarea morfologiei și presiunilor manometrice ale acestora. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiomanométrie. Vezi definitia »
túie, tui, s.f. (reg.) dor fierbinte, patimă. Vezi definitia »
ENCEFALOGRAFÍE, encefalografii, s. f. Metodă de cercetare radiografică a encefalului, folosită în diagnosticul unor boli nervoase; (concr.) radiografie a encefalului. – Din fr. encéphalographie. Vezi definitia »
-ECTOMIE Element secund de compunere savantă cu semnificația „excizie”, „extirpare”, „tăiere”. [< gr. ektome]. Vezi definitia »