ștos, ștósuri, s.n. (reg.) 1. lovitură, izbitură; ghiont. 2. grămadă de scânduri. Vezi definitia »

FISTULÓS, -OÁSĂ adj. 1. cu fistule; găunos, poros. 2. (despre tulpină, pețiol etc.) alungit și gol pe dinăuntru. (< fr. fistuleux) Vezi definitia »

ARMONIÓS, -OÁSĂ adj. plin de armonie; plăcut. (< fr. harmonieux, it. armonioso) Vezi definitia »

șerpălós, -oásă, adj. (reg.; despre terenuri) în care se află mulți șerpi. Vezi definitia »

RĂȘINÓS, -OÁSĂ, rășinoși, -oase, adj., s. f. 1. Adj. (Despre arbori) Care conține, care produce rășină. 2. S. f. pl. Denumire generică dată unor arbori sau arbuști ale căror organe conțin rășină și care formează singuri sau în asociații păduri întinse; conifere. 3. Adj. Care are aspectul și proprietățile rășinii; lipicios, cleios. – Rășină + suf. -os. Vezi definitia »