Definita cuvantului arcuire
ARCUÍRE, arcuiri, s. f. Faptul de a (se) arcui; încovoiere elastică a unei piese lungi; (concr.) formă arcuită, arc.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu arcuire
CROMATÁRE s. f. acoperire a obiectelor metalice cu un strat subțire de cromați, rezistent la coroziune. (după fr. chromatage) Vezi definitia »
ÎNCRUCIȘÁRE, încrucișări, s. f. Acțiunea de a (se) încrucișa și rezultatul ei; crucișătură, încrucișat1. – V. încrucișa. Vezi definitia »
AMĂNUNȚÍRE, amănunțiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a amănunți. – V. amănunți. Vezi definitia »
ANTRENÁRE, antrenări, s. f. Acțiunea de a (se) antrena. – V. antrena. Vezi definitia »
SOLIFICÁRE s.f. Procesul de formare a solurilor; pedogeneză. [După fr. solification]. Vezi definitia »