BIOCÍCLU s. n. 1. ciclu de viață evolutiv al unui organism. 2. totalitatea transformărilor ciclice din natură implicând toate organismele vii. 3. subdiviziune a biosferei care cuprinde biocenozele. (< fr. biocycle) Vezi definitia »

návlu (návluri), s. n. – Taxă de închiriere a unei nave. – Mr. navlu. Ngr. ναῦλον (Tiktin; Gáldi 213), cf. alb. navlë, tc. navlun. Sec. XIX. Vezi definitia »

a da calu’ la apa expr. (adol.) a urina. Vezi definitia »

CÍCLU s.n. 1. Serie, lanț de fenomene, de stări etc., care se produc totdeauna în aceeași ordine. ♦ Serie, număr de luni, de ani etc., după care se reproduc constant anumite fenomene în aceeași ordine. ♦ Serie de producții literare, de opere științifice etc. cu temă comună. 2. Lanț închis de atomi din molecula unei substanțe. 3. Totalitatea stărilor succesive prin care trece un sistem fizic într-o transformare ciclică. 4. Unitate de măsură pentru frecvență (la vibrații), reprezentând frecvența unei vibrații cu perioada de o secundă. [Pl. -uri. / < lat. cyclus, cf. it. ciclo, fr. cycle, gr. kyklos – cerc]. Vezi definitia »

SÚFLU s. n. 1. agitare a aerului (produsă de vânt). ◊ presiune violentă produsă de gazele unui exploziv. 2. zgomot cardiac care se observă în anumite boli de inimă, asemănător cu zgomotul unor foale. (< fr. souffle) Vezi definitia »