Definita cuvantului dreptate
DREPTÁTE, (rar) dreptăți, s. f. Principiu moral și juridic care cere să se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine și să i se respecte drepturile; echitate; faptul de a recunoaște drepturile fiecăruia și de a acorda fiecăruia ceea ce i se cuvine. ◊ Loc. adv. Cu (sau după) dreptate = după lege, cum se cuvine, în mod just, pe drept, echitabil. Pe bună dreptate = pe drept cuvânt, în mod întemeiat. ◊ Expr. A face cuiva dreptate = a repara o nedreptate săvârșită cuiva; a recunoaște dreptul cuiva într-o chestiune oarecare. A avea dreptate = a fi întemeiat în ceea ce spune sau în ceea ce face. A da (cuiva) dreptate = a recunoaște că ceea ce spune sau face (cineva) este întemeiat, îndreptățit, just. ♦ (Pop.) Judecată. – Din dreptătáte (înv. „dreptate” < drept + suf. -ătate).

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dreptate
EXPANSIVITÁTE s. f. Însușirea de a fi expansiv; manifestare a acestei însușiri, exuberanță. – Din fr. expansivité. Vezi definitia »
vietate cu sânge rece. Vezi definitia »
OBSECVIOZITÁTE s. f. (Livr.) Însușirea de a fi obsecvios; servilism, slugărnicie. [Pr.: -vi-o-] -Din fr. obséquiosité. Vezi definitia »
COROSIVITÁTE, s. f. Însușirea de a fi corosiv. – Din fr. corrosiveté. Vezi definitia »
NOTORIETÁTE s. f. Însușirea de a fi notoriu, faptul de a fi cunoscut de multă lume; reputație, faimă. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. notoriété. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z