HELIOTERAPÍE s.f. Tratament care constă în expunerea corpului la acțiunea razelor solare. [Gen. -iei. / < fr. héliothérapie, cf. gr. helios – soare, therapeia – tratament]. Vezi definitia »

MERALGÍE s. f. durere în coapsă. (< fr. méralgie) Vezi definitia »

HELMINTOLOGÍE s.f. Capitol al parazitologiei care studiază viermii paraziți. [Gen. -iei. / < fr. helminthologie < gr. helmins, -minthos – vierme, logos – studiu]. Vezi definitia »

HIDROPEXÍE s. f. 1. fixare a apei în țesuturile organismului. 2. însușire a unor corpuri sau substanțe de a fixa apa. (< fr. hydropexie) Vezi definitia »

DISTROFÍE, distrofii, s. f. Stare patologică constând în alterarea structurii unui țesut, a unui organ, a unui sistem sau a organismului, în urma tulburărilor de nutriție. – Din fr. dystrophie. Vezi definitia »