EXCLUSIVITÁTE, exclusivități, s. f. Stare a două lucruri care se exclud între ele; situația, calitatea a ceea ce este exclusiv. ♦ Drept exclusiv la o acțiune. ◊ Loc. adv. În exclusivitate = cu excluderea tuturor celorlalți sau celorlalte; exclusiv. – Din fr. exclusivité. Vezi definitia »

EURIALINITÁTE s.f. v. eurihalinitate. Vezi definitia »

SUBTILITÁTE s.f. 1. Însușirea a ceea ce este subtil. 2. (De obicei la pl.) Raționament, judecată subtilă. [Cf. fr. subtilité]. Vezi definitia »

ODONTOCÉTE s.n.pl. (Zool.) Grup de cetacee cu dinți, reprezentate prin delfini și cașaloți. [< it. odontaceti, cf. gr. odous – dinte, ketos – cetaceu]. Vezi definitia »

EMOTIVITÁTE s.f. Stare emotivă; însușirea de a fi emotiv. [Cf. fr. émotivité]. Vezi definitia »