ESCHIMÓS, -Ă I. s. m. f. populație de tip mongoloid care trăiește în regiunile arctice din America și Groenlanda. II. adj. care aparține acestei populații. ◊ (s. f.) limbă vorbită de eschimoși. (< fr. esquimau) Vezi definitia »

MINTÓS, -OÁSĂ, mintoși, -oase, adj. (Pop.) Care are multă minte; deștept, inteligent, capabil; iscusit, isteț. ♦ Care dovedește inteligență, iscusință. – Minte + suf. -os. Vezi definitia »

șpros, șprósuri, s.n. (reg.) fiecare dintre stinghiile de lemn care se fixează în formă de cruce în spațiul ferestrei. Vezi definitia »

aghiós (aghioáse), s. n. – Imn liturgic care începe cu: ἄγιος ὁ θεός. Mgr. ἄγιος „sfânt”. (DAR). – Der. aghiuță, s. m. (diavol), folosit mai frecvent ca nume propriu; este un dim. care există alături de sfîntulețul „diavolul”, expresie eufemistică avînd o nuanță comico-familiară. Vezi definitia »

FUGÓS, -OÁSĂ, fugoși, -oase, adj. (Franțuzism, rar) Care are o fire iute; aprig, impetuos. – Din fr. fougueux. Vezi definitia »