Definita cuvantului aruncătură
ARUNCĂTÚRĂ, aruncături, s. f. 1. Aruncare. ◊ Expr. Aruncătură de ochi = fel de a se uita; căutătură, ochire. Dintr-o aruncătură de ochi = deodată; numaidecât, imediat. ♦ Distanța la care ajunge un obiect aruncat. ◊ Expr. La o aruncătură de băț = (foarte) aproape. 2. (Rar) Săritură. Șanțurile sărite dintr-o aruncătură (DELAVRANCEA). – Din arunca + suf. -(ă)tură.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu aruncătură
MITRALÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a valvulei mitrale a inimii. [< fr. mitralite]. Vezi definitia »
valínă s. f., g.-d. art. valínei Vezi definitia »
METAPLÁSMĂ s.f. Schimbare fonologică sau morfologică a unui element lingvistic; (spec.) trecere a substantivelor de la o declinare la alta sau a verbelor de la o conjugare la alta, datorită schimbărilor fonetice sau analogiilor. [< fr. métaplasme, cf. lat. metaplasmus, gr. metaplasmos]. Vezi definitia »
HIDRAZÍNĂ, hidrazine, s. f. Combinație chimică a azotului cu hidrogenul, care se prezintă ca un lichid incolor ce fumegă în aer și se folosește ca antioxidant, reducător, combustibil pentru rachete etc. – Din fr. hydrazine. Vezi definitia »
MONODRÁMĂ s. f. dramă în care joacă un singur personaj. (< germ. Monodrama, it. monodrama) Vezi definitia »