PLACÁ, plachez, vb. I. Tranz. 1. A acoperi suprafața unui element de construcție, a unui obiect etc. cu un strat de material de altă natură, pentru a-l proteja, pentru a-i înfrumuseța aspectul etc. 2. (La jocul de rugbi) A opri un jucător să pătrundă spre poarta adversă, imobilizându-l cu mâinile. 3. (Livr.) A părăsi, a abandona. – Din fr. plaquer. Vezi definitia »

IPOTECÁ vb. a supune (un imobil etc.) unei ipoteci. (< fr. hypothéquer) Vezi definitia »

SANOGENETICA, sanogenetici, s.f.1. Concept de studiu,interdisciplinar,al factorilor de risc externi si interni care pot afecta sanatatea omului.Din lat.sanitas si lat.genesis. Vezi definitia »

APLICÁ vb. I. tr. 1. a face (un lucru) să adere, să se lipească de ceva. 2. a pune în practică. ◊ a administra (un tratament medical). 3. a raporta un principiu general la ceva. II. refl. (rar) a se dedica, a se consacra. (< fr. appliquer, lat. applicare) Vezi definitia »

ALUNEÁSCA s. f. art. Numele unui dans popular; melodia după care se execută acest dans. – Alună + suf. -easca. Vezi definitia »