VERMÍCUL s.n. (Arhit.) Linie ornamentală sinuoasă în formă de vierme, folosită în special în Renaștere. [Cf. fr. vermiculure]. Vezi definitia »

TÚMUL, tumuli, s. m. Movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor. [Var.: túmulus s. m.] – Din fr., lat. tumulus. Vezi definitia »

CÚMUL, cumuluri, s. n. Deținere de către o persoană a mai multor funcții sau atribuții (remunerate) în același timp. [Acc. și: cumúl] – Din fr. cumul. Vezi definitia »

podul lumii se surpase iar pe case, pana sus,peste colnic, albicioase ori foioase cadeau cepi de arbagic Vezi definitia »

CURMEZÍȘUL s. n. art. v. CURMÉZIȘ. De-a latul, transversal; pieziș. ◊ În lungiș și (în) curmeziș sau și (în) cruciș și (în) curmeziș = în lung și (în) lat, peste tot, pretutindeni. ◊ Loc. prep. În (sau de-a) curmezișul = în lat, în diagonală. ◊ Expr. A se pune în cruciș și în curmeziș (sau în curmeziș, de-a curmezișul) = a încerca prin orice mijloace să zădărnicească ceva, a împiedica pe cineva în acțiunile sale; a se opune. [Formă gramaticală; (substantivat) curmezișul] – [DEX '96] Vezi definitia »