LEAȚ, leațuri, s. n. Despicătură lungă și îngustă de lemn, adesea fasonată (în patru muchii), folosită în tâmplărie. [Var.: laț s. n.] – Din magh. léc. Vezi definitia »

DELULÉȚ, delulețe, s. n. (Rar) Delușor. – Deal + suf. -uleț. Vezi definitia »

ZBANȚ¹, zbánțuri, s. n. (Var.) Zbalț, ~. (cf. zbalț) Vezi definitia »

a cădea din lac în puț expr. a avea parte de o neplăcere încercând să evite o alta mai mică. Vezi definitia »

cleanț, cleánțuri și clénțe, s.n. (reg.) 1. strâmtoare între dealuri cu drumuri tăiate în stâncă; trecătoare, prihod, priod. 2. picior de deal. 3. stâncă prăpăstioasă, râpă stâncoasă, stâncă ascuțită; ștean, janț, cățin. Vezi definitia »