TÓGĂ s. f. 1. îmbrăcăminte bărbătească la romani constând dintr-o bucată lungă de stofă sau de lână, care se purta înfășurată pe corp, pornind de la umărul stâng și lăsând descoperit brațul drept. 2. robă. (< lat. toga) Vezi definitia »

CUVERTÚRĂ, cuverturi, s. f. Învelitoare cu care se acoperă o masă, un pat sau cu care se învelește cineva (când doarme). – Din fr. couverture. Vezi definitia »

pareátcă (-étce), s. f. – (Mold.) Rutină, practică. Rut. porjadk, rus. porjadok (Tiktin). Der. păretcar, s. m. (tipicar). Vezi definitia »

SIMBRIOÁRĂ, simbrioare, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui simbrie (1). [Pr.: -bri-oa-] – Simbrie + suf. -oară. Vezi definitia »

BÁTCĂ², batce, s. f. (Reg.) Un fel de capcană folosită la prinderea rozătoarelor mici. – Et. nec. Vezi definitia »