sloveníre, sloveníri, s.f. (înv.) 1. citire literă cu literă, silabisire. 2. silabă. 3. (reg.; în forma: slomnire) îngăimare. 4. (reg.; în forma: slomnire) apariție treptată; mijire. Vezi definitia »

REFLECTÁRE, reflectări, s. f. Acțiunea de a (se) reflecta și rezultatul ei. ♦ Categorie a gnoseologiei materialist-dialectice, care se referă la esența raportului dintre subiect și obiect, dintre conștiință și lumea exterioară. – V. reflecta. Vezi definitia »

ȘTROFĂLUÍRE s. f. v. ștrofălui. [Dicționar ortografic] Vezi definitia »

ÎNGRĂMĂDÍRE, îngrămădiri, s. f. Acțiunea de a (se) îngrămădi și rezultatul ei; înghesuială; grămadă, morman; grămădire. – V. îngrămădi. Vezi definitia »

PÂNTECÁRE s. f. (Reg.) Diaree. – Pântec + suf. -are. Vezi definitia »