ENCLÁVĂ s.f. 1. Fragment de rocă de altă natură înglobat în masa unei roci eruptive. 2. Grup de populație străină izolat în mijlocul masei indigene. 3. Teren închis sau cu acces dependent de altă proprietate. [Var. anclavă s.f. / < fr. enclave]. Vezi definitia »

STEREOGRÁMĂ s. f. ansamblu de două fotograme ale aceluiași obiect, care, privit la stereoscop, permit obținerea imaginii în spațiu a obiectului; stereofotogramă. (< fr. stéréogramme) Vezi definitia »

DELICVESCÉNȚĂ s.f. (Chim.) Proprietate a unor corpuri de a absorbi umiditatea din aer și de a se dizolva. ♦ (Fig.) Decadență, degenerescență. [Cf. fr. déliquescence]. Vezi definitia »

OVOPLÁSMĂ s.f. Ooplasmă. [< germ. Ovoplasma, cf. lat. ovum – ou, gr. plasma – formație]. Vezi definitia »

ADIABÁTĂ s.f. (Fiz.) Curbă care indică într-un grafic transformarea adiabatică suferită de un fluid. [Pron. -di-a-. / < germ. Adiabate]. Vezi definitia »