Definita cuvantului ascuțime
ASCUȚÍME s. f. 1. Faptul de a fi ascuțit. 2. Fig. Agerime, pătrundere, perspicacitate. ◊ Loc. adv. Cu ascuțime = a) cu hotărâre; b) cu pricepere. – Din ascuți + suf. -ime.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu ascuțime
TENÉSME s.f.pl. (Med.) Senzație dureroasă produsă de iritarea și contracția sfincterelor anale sau vezicale. [< fr. ténesmes, cf. gr. teinesmos]. Vezi definitia »
ANGIOSPÉRME s.f.pl. (Bot.) Subîncrengătură a fanerogamelor, cuprinzând plante care au ovulele închise în carpele; (la sg.) plantă din această încrengătură. // adj. (Despre plante) Cu sămânța închisă în fruct. [Pron. -gi-o-, sg. angiospermă. / < fr. angiospermes, cf. gr. angeion – receptacul, sperma – sămânță]. Vezi definitia »
ARHAISME NEOLOGISME REGIONALISME Vezi definitia »
ALBÍME, albimi, s. f. (Rar) Albeață (1). – Alb + suf. -ime. Vezi definitia »
CULĂCÍME s. f. (Rar) Chiaburime. – Culac + suf. -ime. Vezi definitia »