Definita cuvantului ascuțitorie
ASCUȚITORÍE, ascuțitorii, s. f. (Rar) Secție a unei fabrici sau a unui atelier unde se ascut obiecte tăioase. – Din ascuțitor + suf. -ie.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu ascuțitorie
TRACTÁȚIE s. f. v. tratație. Vezi definitia »
SCATOLOGÍE s. f. 1. glumă sau literatură scabroasă în care se fac aluzii la tot felul de murdării; coprolalile. 2. (med.) tendință patologică de a utiliza cuvinte obscene, scabroase. (< fr. scatologie) Vezi definitia »
TRANSFIGURÁȚIE s.f. Tranfigurare. [Gen. -iei. / cf. fr. transfiguration, lat. transfiguratio]. Vezi definitia »
ÁRIE2, arii, s. f. 1. (Geom.) Mărime atașată unei suprafețe finite, a cărei valoare arată de câte ori încape în această suprafață un pătrat cu latura egală cu unitatea de lungime. Aria cercului. 2. (Suprafață, teritoriu considerat ca) zonă de răspândire a unui fenomen, a unui grup de plante sau de animale, a unei limbi etc. ♦ Fig. Întindere. – Lat. lit. area (fr. aire). Vezi definitia »
PANCREATECTOMIE s. f. extirpare chirurgicală a pancreasului. (< fr. pancréatectomie) Vezi definitia »