BRICUÍ vb. IV. tr. A curăța puntea unei nave cu cărămidă sau cu nisip. [Cf. fr. briquer]. Vezi definitia »

AQUI- v. acvi-. Vezi definitia »

înturluí vb. IV (reg.) a ara a doua oară. Vezi definitia »

șupurluí, pers. 3 sg. șupurluiéște, vb. IV refl. (reg.; despre vite) a năpârli. Vezi definitia »

ÎNGĂDUÍ, îngắdui, vb. IV. 1. Tranz. A da voie, a permite, a admite, a încuviința, a tolera ceva; a da cuiva permisiunea, a-l lăsa să... ♦ Refl. recipr. (Pop.) A se învoi, a se înțelege unul cu altul, a trăi în armonie. 2. Tranz. și intranz. (Pop.) A avea răbdare; a aștepta; a da răgaz; a amâna, a păsui. ♦ (Reg.) A întârzia, a zăbovi. [Prez. ind. și: îngăduiesc] – Din magh. engedni. Vezi definitia »